Preview, Muzeul National de Arta Contemporana ? KML, 14 februarie ? 20 iunie
Alexa, Antik, J. Bartha, S. Bartha, Bejenaru, Benera, Borcescu, Bucan-Botea, Bratescu, Buga, Comanescu, Cosma, Croitoru, Dan, Dediu, Gontz, Graur, Grigorescu, Iacob, Iordanova, Kavdanska, Kinema Ikon, Kiraly, Kisspal, Man, Mihaltianu, Nanca, Nemes, Negulescu, Onucsan, Oroveanu, Patatics, Pentac, Preda-Sinc, Raszovsky, Rostopasca, Stan, SubREAL, Tudor, Vanga, Vatamanu
Probabil ca lucrul de care sufera cel mai acut o expozitie colectiva autohtona este amestecul de tehnici, pe de o parte, si de stiluri si generatii, pe de alta parte, efect ? dar asta e o alta poveste ? al absentei unui concept sau criteriu care sa le structureze sau clasifice. Tocmai de aceea o hotarire stricta cum e cea de a accepta doar fotografie, video si obiect, respectiv doar artisti tineri (adica generatia ?80??90 ? 2000) intr-o expozitie e din start un astfel de criteriu ordonator care duce imediat la o puritate vizuala a ansamblului. Pentru un muzeu de arta contemporana aflat in plin proces de afirmare si confirmare pe terenul luptelor estetice locale, aceasta pare singura solutie valabila. O solutie pentru care a optat echipa de la Kalinderu Media Lab (Ruxandra Balaci, director curatoriat-cercetare; Raluca Velisar, Mihnea Mircan, Florin Tudor ? echipa curatoriala) si aceasta in primul rind din dorinta de a impune un spatiu in care noile media, experimentul, mobilitatea conceptuala si asimilarile culturii vizuale contemporane sa-si gaseasca locul la o dimensiune internationala. Te poti simti traversind cele trei niveluri ale expunerii de la KML ca in oricare oras european; sigur, un ansamblu compus din numele prezente pe scena locala, artisti care desi nu au o cota insemnata au, cu totii, participari la bienale, festivaluri si diverse manifestari internationale. Ei sint cei care dau masura artei rom?nesti a momentului si merita sa faca parte dintr-un muzeu de arta contemporana sau din acea sectiune a sa ce pune accent pe noile medii.
Preview e un decupaj dintr-o istorie inca in derulare, iar modul in care a facut sa se intilneasca nume precum Geta Bratescu si Vlad Nanca, Ion Grigorescu si Maria Stan arata ca delimitarile intre generatii nu pot fi absolute, ca exista un teren comun pe care se intilnesc cei ce cauta si experimenteaza continuu. Insa criteriul de generatie poate functiona latent ca un filtru in analiza materialului expus. Chiar daca mediile folosite sint aceleasi, sint usor de identificat o tematica si un anumit tip de abordare mai personalizat si metaforic in productia artistica a celor afirmati in anii ?80 vs. o iconografie frusta, directa si o abordare mai putin simbolica in lucrarile celor foarte tineri. Iar daca cei dintii confirma ca arta sincrona cu cea de dincolo se facea de mult, ceilalti aduc un aer de noutate necesar.
Filmele video ale lui Ionica Grigorescu, Geta Bratescu, Nicolae Onucsan sau Dan Mihaltianu au deja o istorie in vizualul rom?nesc, au fost expuse in diferite manifestari, iar alegerea lor poate fi justificata de asumarea unei continuitati sau a unui context ? lucru important pentru o institutie precum Muzeul National de Arta Contemporana ? in care filmele celor mai tineri sa-si gasesca locul in mod firesc. Strada, cotidianul sau existenta anodina din videourile unor Nicolae Comanescu, Alina Pentac sau Cristian Alexa ori hiperexistentele virtuale din utopiile tehnologizate ale cuplului Mona & Floe intilnesc detaliile grotesti, in derizoriul lor, ale toaletei de dimineata, ce contrasteaza voit cu patetismul glorios al coloanei sonore captate din media rom?nesti in zilele Revolutiei (Dan Mihaltianu), respectiv cu animatia 3D ce surprinde metamorfozele unui network de umanoizi bizari (Alexandru Antik).
In mod similar, in fotografie se pot detasa citeva ?virste? sau stari: detaliile ironice, cinice sau grotesti ale metropolei europene (Daniel Gontz, Vlad Nanca, Stefan Cosma), poezia feminist-intimista a cotidianului (Aurora Dediu, Gabriela Vanga, Alexandra Croitoru) sau cliseele productiei de serie remixate cultural intr-o apropriere ironica a consumismului contemporan (Gheorghe Raszovsky, Vlad Iacob, Emanuel Borcescu).
Desi o perspectiva in care sint incluse atitea nume si directii ar putea parea prea cuprinzatoare, ea se dovedeste, in cazul expunerii de la KML, a fi selectiva si clar articulata, reusind, in cele din urma, sa detaseze din arta rom?neasca contemporana esantionul sau semnificativ, punctind fara parti-pris-uri sau idiosincrazii productia artistica a ultimelor decenii in varianta sa cea mai progresista.
Probabil ca lucrul de care sufera cel mai acut o expozitie colectiva autohtona este amestecul de tehnici, pe de o parte, si de stiluri si generatii, pe de alta parte, efect ? dar asta e o alta poveste ? al absentei unui concept sau criteriu care sa le structureze sau clasifice. Tocmai de aceea o hotarire stricta cum e cea de a accepta doar fotografie, video si obiect, respectiv doar artisti tineri (adica generatia ?80??90 ? 2000) intr-o expozitie e din start un astfel de criteriu ordonator care duce imediat la o puritate vizuala a ansamblului. Pentru un muzeu de arta contemporana aflat in plin proces de afirmare si confirmare pe terenul luptelor estetice locale, aceasta pare singura solutie valabila. O solutie pentru care a optat echipa de la Kalinderu Media Lab (Ruxandra Balaci, director curatoriat-cercetare; Raluca Velisar, Mihnea Mircan, Florin Tudor ? echipa curatoriala) si aceasta in primul rind din dorinta de a impune un spatiu in care noile media, experimentul, mobilitatea conceptuala si asimilarile culturii vizuale contemporane sa-si gaseasca locul la o dimensiune internationala. Te poti simti traversind cele trei niveluri ale expunerii de la KML ca in oricare oras european; sigur, un ansamblu compus din numele prezente pe scena locala, artisti care desi nu au o cota insemnata au, cu totii, participari la bienale, festivaluri si diverse manifestari internationale. Ei sint cei care dau masura artei rom?nesti a momentului si merita sa faca parte dintr-un muzeu de arta contemporana sau din acea sectiune a sa ce pune accent pe noile medii.
Preview e un decupaj dintr-o istorie inca in derulare, iar modul in care a facut sa se intilneasca nume precum Geta Bratescu si Vlad Nanca, Ion Grigorescu si Maria Stan arata ca delimitarile intre generatii nu pot fi absolute, ca exista un teren comun pe care se intilnesc cei ce cauta si experimenteaza continuu. Insa criteriul de generatie poate functiona latent ca un filtru in analiza materialului expus. Chiar daca mediile folosite sint aceleasi, sint usor de identificat o tematica si un anumit tip de abordare mai personalizat si metaforic in productia artistica a celor afirmati in anii ?80 vs. o iconografie frusta, directa si o abordare mai putin simbolica in lucrarile celor foarte tineri. Iar daca cei dintii confirma ca arta sincrona cu cea de dincolo se facea de mult, ceilalti aduc un aer de noutate necesar.
Filmele video ale lui Ionica Grigorescu, Geta Bratescu, Nicolae Onucsan sau Dan Mihaltianu au deja o istorie in vizualul rom?nesc, au fost expuse in diferite manifestari, iar alegerea lor poate fi justificata de asumarea unei continuitati sau a unui context ? lucru important pentru o institutie precum Muzeul National de Arta Contemporana ? in care filmele celor mai tineri sa-si gasesca locul in mod firesc. Strada, cotidianul sau existenta anodina din videourile unor Nicolae Comanescu, Alina Pentac sau Cristian Alexa ori hiperexistentele virtuale din utopiile tehnologizate ale cuplului Mona & Floe intilnesc detaliile grotesti, in derizoriul lor, ale toaletei de dimineata, ce contrasteaza voit cu patetismul glorios al coloanei sonore captate din media rom?nesti in zilele Revolutiei (Dan Mihaltianu), respectiv cu animatia 3D ce surprinde metamorfozele unui network de umanoizi bizari (Alexandru Antik).
In mod similar, in fotografie se pot detasa citeva ?virste? sau stari: detaliile ironice, cinice sau grotesti ale metropolei europene (Daniel Gontz, Vlad Nanca, Stefan Cosma), poezia feminist-intimista a cotidianului (Aurora Dediu, Gabriela Vanga, Alexandra Croitoru) sau cliseele productiei de serie remixate cultural intr-o apropriere ironica a consumismului contemporan (Gheorghe Raszovsky, Vlad Iacob, Emanuel Borcescu).
Desi o perspectiva in care sint incluse atitea nume si directii ar putea parea prea cuprinzatoare, ea se dovedeste, in cazul expunerii de la KML, a fi selectiva si clar articulata, reusind, in cele din urma, sa detaseze din arta rom?neasca contemporana esantionul sau semnificativ, punctind fara parti-pris-uri sau idiosincrazii productia artistica a ultimelor decenii in varianta sa cea mai progresista.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu